Argumente pro: De omul nu ar ieşi din camera aia, nu s-ar întâmpla nimic rău. N ar fi nici cauza, nici efectul vreunei întâmplări în lanţ. Nu ar indispune, nu ar contribui, nu ar avea legătură cu nimic şi nimeni. Ar putea sa invete, sa citeasca o carte, sa se uite la un film, sa-si scrie intr-un jurnal, sa se joace pe calculator sau sa priveasca ratacit in gol, pe terasa balconului sau. In momentul acela, fara o activitate care sa-i rapeasca gandul de la singuratate, intr-o liniste totala, omul ar putea deveni agitat. I s-ar parea ciudat sa stea asa, singur cu el insusi, sa nu faca nimic, sa nu vorbeasca cu nimeni, doar sa respire intr'o singuratate totala. Nu ar rezista prea mult, ar cauta imediat sa faca ceva. Singuratatea e infricosatoare. E intalnirea cu sinele tau, cu demonii si ingerii din strafundurile cele mai adanci ale fiintei tale. Probabil asa se explica faptul, de ce suntem incapabili sa ne abandonam unor clipe de feerie si de traire totala a momentului, nu poti face asta usor din moment ce nu ne'am gasit pe noi insine, cand suntem atat de obisnuiti sa nu uitam de noi insine.
Contra: Stand singur intr-o camera reduce cu mult actiunea, miscarea, necesare pentru indeplinirea scopurilor si dorintelor noastre si chiar pentru intretinerea conditiei noastre fizice. Stand singur intr-o camera te condamna la singuratate, la fantasme, la calatorii in trecut si in viitor, la analize scrutatoare ale etapelor vietii trecute. Sau la ceilalti. Insa tot in legatura cu tine.
In concluzie, Pascal nu zice rau, insa este nevoie de o completare: Omul nu va nefericit, daca este capabil in fiecare zi sau de cele mai multe ori, sa-si intalneasca singuratatea, sa dea mana cu ea si sa se aseze la un pahar de vorba tacuta.
Cunoscandu'se mai bine pe sine insusi, omul va lua decizii mai bune, nu se va mai invarti in cerc, nu va mai repeta istoria, isi va recunoaste emotiile si nu le va mai nega, va stii ce sa faca ca sa devina fericit. E mai simplu cand nu e in contradictie cu sinele sau interior si tocmai au avut o ''discutie ca de la eu la eu''.
Contra: Stand singur intr-o camera reduce cu mult actiunea, miscarea, necesare pentru indeplinirea scopurilor si dorintelor noastre si chiar pentru intretinerea conditiei noastre fizice. Stand singur intr-o camera te condamna la singuratate, la fantasme, la calatorii in trecut si in viitor, la analize scrutatoare ale etapelor vietii trecute. Sau la ceilalti. Insa tot in legatura cu tine.
In concluzie, Pascal nu zice rau, insa este nevoie de o completare: Omul nu va nefericit, daca este capabil in fiecare zi sau de cele mai multe ori, sa-si intalneasca singuratatea, sa dea mana cu ea si sa se aseze la un pahar de vorba tacuta.
Cunoscandu'se mai bine pe sine insusi, omul va lua decizii mai bune, nu se va mai invarti in cerc, nu va mai repeta istoria, isi va recunoaste emotiile si nu le va mai nega, va stii ce sa faca ca sa devina fericit. E mai simplu cand nu e in contradictie cu sinele sau interior si tocmai au avut o ''discutie ca de la eu la eu''.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu