sâmbătă, 31 august 2013

Aş vrea să nu mai observ atâtea lucruri şi chestii abstracte şi să constat că eu nu le-am trăit sau am avut parte de ele. Pentru că încep să-mi doresc ceea ce văd şi devin nefericită pe moment. Dacă mi-aş dori mai puţine lucruri şi nu aş mai tânji dupa ele, aş fi mai fericită. Şi mulţumită cu ceea ce am primit până acum. Însă demonul dorinţei nu mă lasă să renunţ atât de uşor. Îmi spune că, dacă am fost capabilă să sesizez frumuseţea unui moment sau sentiment, pot să mi-le doresc, să fie ale mele. Amărăciunea mă cuprinde iar în faţa acestei idei, pentru că dorinţa începe încă înainte de a fi fost trăită şi simţită şi observată de alţii, care la rândul lor, îşi vor dori şi ei, acel moment.

Oh, vanitas vanitatum !

marți, 27 august 2013

Cugetarea de marţi

O dată ce o persoană dragă ţie te decepţionează profund, fiecare cuvânt pe care îl mai rosteşte e pus sub îndoială.

sâmbătă, 24 august 2013

Visul unei nopţi de vară


Tim Walker este un fotograf cu rădăcini în pictura peisagistică engleză. Imaginea aceasta ''Stella Tenannt and pink powder cloud'', face parte din expoziţia fotografică ''Dreamscapes'' în care se pot observa influenţe ale suprarealismului şi esteticii neoromantice. Mai are o mulţime de astfel de fotografii creative ce pot fi văzute integral la Muzeul The Bowes, în Durham, Anglia.

Doamne clasice

MAE WEST, pe numele ei real Mary Jane West, născută la 17 august 1893 în Woodhaven, New York, a fost o actriţă şi un sex simbol american al decadei anilor 30-40. Această doamnă, ce nu ducea lipsă deloc de încredere în sine, a devenit faimoasă şi pentru
sarcasmul ei memorabil, imortalizat în celebre fraze ca:
'' Is that a gun in your pocket, or are you just glad to see me ? '' ( 1933, ''She done him wrong'' )

Ten men waiting for me at the door ? Send one of them home, I m tired.

I only like 2 kinds of men : domestic and foreign.

Good girls go to heaven. Bad girls go everywhere else.

When women go wrong, men go right after them.

On desire: Sex is an motion in emotion... love is what you make it and who you make it with. 

I generally avoid temptation unless I can't resist it

A man's kiss is his signature.

I wrote my story myself. It's all about a girl who lost her reputation but never missed it.

When caught between 2 evils I generally pick the one I've never tried before. 

 

There are no good girls gone wrong - just bad girls found out.

You only live once, but if you do it right, once is enough.

joi, 22 august 2013

Sleep



În 1975, fotograful Ted Spagna, a iniţiat un proiect ce a devenit în scurt timp cel mai important plan al său: să fotografieze persoanele în timp ce dorm. Obiectivul principal era să înregistreze momentele de intimitate dezarmantă, vulnerabile, când persoanele dorm, iar absenţa filtrelor lasă teren liber fotografului pentru a identifica expresiile şi a ghici povestea fiecăruia. Sau măcar ce sau dacă visează. :-D.
Întreaga muncă a fost colectată într-o carte, numită simplu '' sleep'', publicată de editura Rizzoli New York, ai cărei autori sunt Ted Spagna şi Ron Eldridge.
Cartea reprezintă o explorare voyeuristă a inconştientului prin fotografierea bărbaţilor, femeilor şi copiilor care dorm. Capturate în timpul nopţii, la intervale definite, prezentate în ordine cronologică, imaginile reflectă unul dintre cele mai naturale procese umane ce se transformă într-un proiect artistic cu un puternic impact.




Voi v-aţi lăsa fotografiaţi în timp ce dormiţi ? Ori mai bine spus, mai puteţi dormi dacă ştiţi că veţi fi fotografiaţi ? Ori.. sunteţi curiosi cum arătaţi/ desfăşuraţi când dormiţi ? Eu, da . Trebuie să recunoaştem că e o idee trăznită dar are farmecul şi originalul ei.



miercuri, 21 august 2013

Zâmbeşte, uite cine e la picioarele tale !

Una dintre cele mai amuzante şi creative mărci franceze Eleven Paris, a scos pe piaţă o serie de încălţăminte având la bord figuri celebre: Johnny Depp, Marylin Monroe, Kate Moss. Sunt la fel de populare astăzi ca şi la data apariţiei. De fapt, cine nu ar vrea să-l aibă la picioarele sale pe Johnny şi Marylin ?



Preţurile sunt accesibile, pentru cei interesaţi daţi o ocheadă aici .








Flori

Una dintre cele talentate si mai frumoase actrite ale noului mileniu, de origine taiwanesa, Shu Qui, de 37 ani, a fost aleasa imaginea noua pentru compania Flower, de la Kenzo.

Flower e un parfum cu o puternica fragranta florala, pentru femei ce iubesc natura, desi traiesc in mijlocul unui oras tumultuos, femei ce cauta inspiratia si reinnoirea. Flower contine trandifiri salbatici, violete, mosc alb, vanilie, scortisoara si gherghin salbatic.
Pe langa mireasma, mi-a placut si compania de promovare a acestui parfum, cu Shu innotand intr-o mare de flori, ea insasi o floare.



joi, 15 august 2013

Pe băncile şcolii

Simtiţi că pasiunea vă scapă printre degete ? Vreţi să experimentaţi senzatii noi sau să retrăiţi altele noi ? Vă plac obrăzniciile năstruşnice sau pur si simplu căutaţi un loc mai izolat să vă manifestaţi dorinţele ? Un loc în natură liberă ?
Ei, şcoala închisă pe timp de vacanţă e o alegere inspirată. Aproape. Dacă nu aveţi şi voi ideea la fel de inspirată să treceţi pe acolo cu bicicletele şi să îi prindeţi în plină acţiune. Să le vedeţi zâmbetele jenate, ba chiar şi simţământul de a prezenta nişte scuze caraghioase, în timp ce se impleticesc către maşină şi demarează.
De ar fi ştiut că vroiam să facem acelaşi lucru, şi-ar fi apărat terenul ? :-))

sâmbătă, 10 august 2013

Fată dragă ..

Ascultam astăzi melodii româneşti şi o voce melodioasă mi-a amintit-o pe Mădălina Manole. De mică îi ascultam melodiile şi îi fredonam versurile, era una dintre cele mai îndrăgite cântăreţe de muzică uşoară. Tânără, vibrantă, strălucea de fiecare dată când îşi făcea simţită prezenţa. Ea şi vocea ei. Când am aflat vestea că nu mai este, nu mi-a venit să cred. Se stârnise o întreagă furtună în jurul circumstanţelor morţii sale. Suicidul său era şi mai incredibil. Se spuneau multe despre ea şi motivele sale. Se vorbea mai mult despre ea ca niciodată. Dar ea nu mai era şi nimeni nu era în stare să explice ce s-a întâmplat. A lăsat în urma sa un memoriu muzical şi un gust amar de viaţă... De ce vorbesc după 3 ani de la moartea ei ? Pentru că, azi, cum ziceam, mi-am amintit de ea.. şi din nou, am acuta impresie că adevărul nu a ieşit încă la iveală. Tot ce există oficial e doar un paravan ce ascunde un adevăr mult mai negru. Nimeni nu se sinucide din prea multă fericire. Oricât de nefericită ar fi fost, dărâmată de regresul său muzical, deprimată, să se otrăvească reprezenta ultima ei salvare disperată. Însă îţi trebuie mult curaj ca să-ţi iei viaţa. Şi în faţa unei asemenea tristeţi ce o trăia şi-o devora şi fizic, gestul suicidar ar fi fost o sforţare ieşită din comun, chiar imposibilă.  Nu am cunoscut-o personal ca să mă mai aventurez în idei şi pronosticuri privind elucidarea sinuciderii sale. Poate ea chiar a găsit, în oceanul negru în care se scufunda, moartea ultimei speranţe. Şi nimeni nu are dreptul să o judece pentru ce a făcut. Nu pentru că a fost o artistă, pentru că lăsa un copil în urma sa, pentru că se aştepau multe de la ea. Nu.  Dupa 3 ani de zile, văd persoane care o acuză pentru ce a făcut, care o blamează, afişând şi o ipocrizie morală demnă de dispreţ. O judecă cu atâta îndârjire de parcă le-a lăsat lor copilul pe cap, de parcă ei se scaldă în sfinţenie. E intolerabil să condamni hotărârea altuia privind viaţa sa, proprie şi doar a sa. Ce e şi mai rău, este că nu îi condamnă decizia definitivă, ci intreg caracterul şi fiinţa ce au format-o. Unii oameni nu fac decât să-ţi spună ce TREBUIE să faci şi cum e corect să faci. Dar asta e altă poveste. Lungă cât un caz de sinucidere. Mădălina ne-a surâs, cald şi înfloritor, până într-o zi când fata dragă a devenit din ce în ce mai tristă şi şi-a lăsat sufletul pradă goliciunii şi pustietăţii.
Acum tot ce a mai rămas e o voce care-şi cântă suferinţa ..


joi, 8 august 2013

Filozofisme

'' Intreaga nefericire a omului vine din faptul ca nu poate sta singur intr-o camera.'' zice Pascal
 Argumente pro: De omul nu ar ieşi din camera aia, nu s-ar întâmpla nimic rău. N ar fi nici cauza, nici efectul vreunei întâmplări în lanţ. Nu ar indispune, nu ar contribui, nu ar avea legătură cu nimic şi nimeni. Ar putea sa invete, sa citeasca o carte, sa se uite la un film, sa-si scrie intr-un jurnal, sa se joace pe calculator sau sa priveasca ratacit in gol, pe terasa balconului sau. In momentul acela, fara o activitate care sa-i rapeasca gandul de la singuratate, intr-o liniste totala, omul ar putea deveni agitat. I s-ar parea ciudat sa stea asa, singur cu el insusi, sa nu faca nimic, sa nu vorbeasca cu nimeni, doar sa respire intr'o singuratate totala. Nu ar rezista prea mult, ar cauta imediat sa faca ceva. Singuratatea e infricosatoare. E intalnirea cu sinele tau, cu demonii si ingerii din strafundurile cele mai adanci ale fiintei tale. Probabil asa se explica faptul, de ce suntem incapabili sa ne abandonam unor clipe de feerie si de traire totala a momentului, nu poti face asta usor din moment ce nu ne'am gasit pe noi insine, cand suntem atat de obisnuiti sa nu uitam de noi insine.

Contra: Stand singur intr-o camera reduce cu mult actiunea, miscarea, necesare pentru indeplinirea scopurilor si dorintelor noastre si chiar pentru intretinerea conditiei noastre fizice. Stand singur intr-o camera te condamna la singuratate, la fantasme, la calatorii in trecut si in viitor, la analize scrutatoare ale etapelor vietii trecute. Sau la ceilalti. Insa tot in legatura cu tine.

In concluzie, Pascal nu zice rau, insa este nevoie de o completare: Omul nu va nefericit, daca este capabil in fiecare zi sau de cele mai multe ori, sa-si intalneasca singuratatea, sa dea mana cu ea si sa se aseze la un pahar de vorba tacuta.
Cunoscandu'se mai bine pe sine insusi, omul va lua decizii mai bune, nu se va mai invarti in cerc, nu va mai repeta istoria, isi va recunoaste emotiile si nu le va mai nega, va stii ce sa faca ca sa devina fericit. E mai simplu cand nu e in contradictie cu sinele sau interior si tocmai au avut o ''discutie ca de la eu la eu''.

vineri, 2 august 2013

Bancul zilei

Ajunge un chinez în Chișinău, cu niște afaceri. Nu cunoaște nici un cuvânt în română, dar îi era foame cumplit. Intră el într-o cantină cu gândul că, cineva o să comande ceva de mâncare, iar el auzind denumirea o să comande la fel. Așteaptă el un pic, intră un student și comandă un ceai. Chinezul se apropie și el: - Țeai. Ia el ceaiul, dar simte că foamea nu a trecut deloc. Mai așteaptă un pic, iar intră un student situația se repetă.. Ceai … Țeai… Se hotărăște să mai aștepte. Vede că intră un domn mai în vârstă, se gândește chinezul că acesta o să mănânce și se apropie să audă mai bine comanda. Comandă omul macaroane cu brânză, și imediat și chinezul:
- Mațațoane ciu blință.
- Ce?
- Mațațoane ciu blință.
- Ceeeee?????
- Țiai.

joi, 1 august 2013

O mica observatie

In ciuda fragilitatii lor, copiii sunt indelicati si uneori brutali cu animalele, au apucaturi stangaci si bizare. Se pare ca asa se intampla si cu cei mari, cand vor sa mangaie fiinte mai mici, copiii sau bebelusi. Insa e o diferenta, oamenii mari se poarta grijuliu, pe cand cei micuti parca ar avea arcuri in miscari. Animalele adora copiii, insa in prezenta unor astfel de copii, se ascund de ei.